Despre patriotism – o altfel de scoala

Ce este patriotismul? De unde provine aceasta stanjeneala sau, din contra, aceasta inflamare in expunerea sentimentului de patriotism la noi? Undeva se greseste si trebuie sa patrundem chiar in intimitatea familiei pentru o privire fara prejudecati.

M-am intrebat de multe ori de ce la americani este atat de bine reprezentata in obiceiuri de familie sarbatoarea nationala?

Pot sarmalele, micii si berea sau tuica sa ne reprezinte la ceas de sarbatoare a tarii?

Festivismul, coroanele de flori si clasele de copii duse la astfel de evenimente m-au facut sa ma gandesc CE SE INTAMPLA DE FAPT CU NOI?

Eu m-am saturat de ipocrizie.

Aceste franturi de idei m-au facut sa incep “o altfel de scoala” cu elevii clasei a III-a printr-o lectie de istorie. Era in apropierea Zilei Armatei, noi avem in oras un cimitir al eroilor, monument istoric si de arta, si, printr-o serie de conexiuni, am construit planul lectiei.

In primul rand, doamna invatatoare a rugat elevii, cu cateva zile inainte, sa vorbeasca acasa, in familie, cu bunici, strabunici sau unchi care au amintiri din perioada razboiului si sa aduca fotografii vechi.

Bine, nu am avut mare succes cu aceasta tema de casa (de unde se vede ca e de lucru mult, mult de tot pe directia aceasta), dar eu am fost pregatita pentru un asemenea rezultat si am venit cu o fotografie a unui frate al bunicii mele in costum militar si cu o fotografie a unor ofiteri din Primul Razboi Mondial, luata de pe internet. Copiii au studiat imbracamintea si armele, au spus ce deosebiri exista in costumatia militarilor din cele doua fotografii; s-au prins in joc. Am aflat ca Andrei este un pasionat al National Geographic si se uita la “Personaje ale nazismului”. Mi s-a parut extraordinar entuziasmul sau in a ne explica ce a vazut in documentarele istorice.

 

Fratele bunicii mele (al doilea din dreapta) era mult mai mare decat ea si a murit tanar. Bunica mea i-a pastrat fotografia toata viata pe perete, iar eu o tin in biblioteca, in rama sa originala. 

Ofiteri romani din Primul razboi Mondial (sursa: wikimedia)

 

Doamna invatatoare le-a povestit despre razboaiele prin care a trecut tara noastra in secolul trecut, le-a aratat fotografii interesante si le-a relevat faptul ca am avut in oras un lagar de prizonieri si in primul si in al doilea razboi mondial, iar in cimitirul eroilor sunt ingropati militari ce au murit in acel lagar.

Si iata-ne incolonati, mergand catre Cimitirul Eroilor (aflat in apropierea scolii), un loc in care odihnesc soldati de mai multe nationalitati.

Eu le-am povestit despre Regina Maria, cea care s-a implicat in dezvoltarea organizatiei Crucea Rosie in Romania, care a stat neobosita la capataiul soldatilor si a fost de un curaj deosebit in Primul Razboi Mondial, fiind in admiratia tuturor contemporanilor. Majestatea Sa a fost la cimitirul din Val-de-Platre, in Alsacia, unde se aflau mormintele prizonierilor romani care si-au gasit sfarsitul in lagarul de acolo si a depus pe acestea buchete de garoafe albe si rosii.

Regina Maria intr-un spital in 1917

Luand exemplul sau, copiii au avut, la randul lor, garoafe albe si rosii si fiecare a ales un mormant pe care sa aseze floarea.

Elevii s-au plimbat in voie printre mormintele eroilor…

… au citit pietrele funerare…

… au ales unde sa puna o floare simbolica…

Cel mai mult i-a impresionat povestea printului algerian, medic de profesie, care, fiind luat ca prizonier la Verdun de catre nemti, a fost adus in lagarul din oras si numit medic. Se spune ca a ajutat si locuitori de pe aici. Intr-o noapte a fost prins de o patrula in afara lagarului si executat.

Nu a ramas neinspectata nicio zona din cimitirul eroilor.

Am fost impresionata de dorinta lor de cunoastere…

… si de empatia lor in fata unor destine tragice.

Obiectiv:

Dezvoltarea sentimentului de patriotism

Obiective specifice:

Dezvoltarea legaturilor de familie

Cunoasterea istoriei locale

Familiarizarea cu notiunea de trasatura morala

Exemplificarea unor situatii specifice cunoscute din familie

Resurse materiale:

Fotografii de familie

Fotografii din arhive

Articole din ziarele vremii

Memorialistica

Monumente istorice

Resurse umane:

Elevi

Cadru didactic

Parinti

 

Din prezentarea pe care am facut-o, sper ca am surprins legatura subtila dintre istoria propriei familii, istoria locului in care te nasti, istoriile oamenilor care au trait odata si toate aceste fire invizibile (si multe altele ca ele) care alcatuiesc o tesatura durabila. Sa o numesc patriotism?

 

 

 

 

 

 

4 Comments
  1. Patriotismul se sadeste in sufletele oamenilor inca de copilarie – si alte trairi alese – , daca cei apropiati sunt stapaniti nobilile sentimente . Sa va dea Domnul sanatate , fiindca sunteti un model demn de urmat . Multumesc pentru ceea ce ne impartasiti .

    • Cati draga, eu am o lume a mea in care mi se pare ca traiesc atat de frumos, cu greutatile de rigoare, bineinteles, dar internetul m-a facut sa gasesc si alti oameni cu o viata interesanta.
      Mi-am crescut atat de bine copiii, mi se par atat de deosebiti, dar am descoperit ca multi alti parinti au avut intelepciunea de a proceda la fel.
      Totul este sa ne deschidem mintea si sufletele; e greu intr-o lume condusa de cinism, dar pana la urma este si aceasta o alegere.
      Nu suntem prizonieri intr-o cusca; in realitate avem puterea de a alege.

  2. mie mi se pare extraordinar ca exista oameni ca tine si ca am norocul sa ma “intalnesc” cu ei. esti fantastica si iti doresc sa ai in continuare aceeasi putere de a rezista greutatilor cu atata gratie.

Leave a Reply