Urzicile – din padure in farfurie

An de an, in aceasta perioada, pregatesc urzicile dupa reteta bunicii mele.

Copiii mei nu le mananca, dar eu nu pot renunta la acest ritual al inceputului de primavara. Nu m-am uitat niciodata la alte retete. Nu vreau sa modific cu nimic modul in care le prezint la masa. Este o traditie, poate din timpurile in care culegatorii de urzici erau considerati vrajitori, sau, mai degraba, din timpurile in care urzicile erau ultima sansa pentru supravietuire la iesirea din iarna. Vreau sa cred ca stramosii mei le pregateau la fel: cu usturoi, oua ochiuri si mamaliga langa ele.

In fiecare an, in aceasta perioada, imi bate la usa o femeie care isi castiga painea culegandu-le. Cumpar doua sau trei pungute deodata. Urzicile trebuie sa fie tinere, cu frunze marunte.

Spalarea urzicilor este meticuloasa; altfel, exista riscul sa-ti scartaie nisip in dinti. Eu le trec prin jet de apa, apoi le tin ceva mai mult timp intr-un vas cu apa pentru ca impuritatile lipite de frunze sa se desprinda usor si reiau apoi operatiunile: jet, oala, jet, oala. In total, sase spalari. Nu este nevoie sa folosesc manusi; instrumentul pe care il folosesc (se vede in fotografie) e foarte eficient in a le manevra. Dar o lotiune de Calamina e bine sa stea pe aproape; eu m-am urzicat odata doar apasand cu degetul punga in care le aveam.

Urmeaza oparirea lor, intr-o oala potrivita, cu putina sare. Le clocotesc vreo 10 minute.

Etapa a doua consta in pregatirea piureului de urzici. Folosesc:

– o capatana de usturoi

– 3-4  linguri de faina

– sare

Intr-o cratita incing ulei si adaug deodata faina. Frec faina cu uleiul (avand grija sa nu o ard) si apoi adaug cate un polonic de zeama, amestecand incontinuu cu o lingura de lemn pentru a desface cocoloasele care se formeaza. Cand ajung la consistenta de ciulama, o las sa fiarba cateva clocote, adaug urzicile pe care le-am cules din fiertura cu o spumiera si le-am tocat in blender cateva secunde si cand este aproape gata, adaug sare si usturoiul tocat.

Piureul de urzici il asez pe farfurie in compania a doua oua ochiuri si a mamaligutei. E varianta castigatoare.

Subtiaza sangele? Posibil.

E o bomba de minerale si vitamine? Cu siguranta!

E complicat de pregatit? Deloc!

E gustos? Poate nu este cea mai rafinata mancare, dar primavara mea nu ar fi la fel de placuta  fara aceasta cura de urzici.

14 Comments
  1. Si mie imi plac foarte mult!
    Sint bio,sint sanatoase,revitalizante.
    Pofta buna!

  2. sincer , arata nemaipomenit de bine , cred ca-s grozav de bune , M. ar fi incantat sa le aiba la masa dar… La naiba , trebuie sa pripasesc niste urzici si la mine in gradina. Nu stiu de ce nu sunt in gradina mea.

    • Nu stiu daca la piata se gasesc. Ar trebui sa contactezi o persoana care culege si vinde plante de padure (ghiocei, viorele).
      In gradina, cred ca ai vrea sa scapi de ele :-)

      • sigur n-as vrea sa scap de ele , doar ca nu cresc in pamantul asta si nu stiu de ce. sunt multe care nu se prind de niciun fel si care la mine la Buzau cresc spontan , nici nu mai trebuie semanate , loboda , stevie , urzici , musetel. Pe aici volbura-i la putere si imbatabilul pir. Zau ca as prefera urzicile in locul pirului. :)

        • In privinta pirului, te inteleg foarte bine! Noi suntem niste eroine intr-ale gradinaritului!

  3. Si noi mancam urzici, sunt foarte bune, uneori punem chiar la congelator ca si spanacul.

  4. Si eu urzici tot de la bunica mea mancam. Mama a incercat sa faca de cateva ori, si in ciuda faptului ca reteta era simpla, nu ii ieseau la fel de bune. Ceva-ceva gresea. Nu am mai mancat urzici de ani de zile, dar vazand la tine reteta asta simpla, voi incerca in primavara asta. Imi voi culege singura urzicile din padurea-vecina, ca nu cunosc nici o batranica care sa mi le aduca la poarta. Si asa de micute si proaspete! Mi-ai facut o pofta!

  5. Caut retete noi in permanenta si recunosc faptul ca am imbunatatit meniul in acesti ultimi ani.
    Dar sunt cateva pe care le pastrez din familie si nu le-as schimba deloc. Nu numai retete simple, traditionale, ci si unele mai rafinate, ca de exemplu salaul cu sos de maioneza pe care il facea mama cand eram mica si dupa care copiii mei sunt innebuniti sau inghetatele ei speciale.
    E nemaiponemit cand primim mostenire de la parinti un caiet de retete minunat.

  6. urzicile imi plac la nebunie, inca de cand eram mica. tata ma mai lua cu el la cules in paduri greu accesibile, dar nu prea ma omoram cu activitatea asta. imi placea sa caut insa “urechiuse” – niste ciuperci mici si rosii, in forma de pavilion de ureche, care cresteau pe lemnele cazute. erau foarte rare si mama le punea la ciorba de urzici.

  7. Ce frumoasa amintire! Ma refer in special la cautarea “urechiuselor”. Parca e o poveste de Fratii Grimm!

  8. Bune, bune :) Eu pun oul in urzici si fac sosul cu lapte, dar in esenta reteta nu se schimba prea mult. Si eventual le mai amestec si cu spanac, in caz ca n-am prea multe urzicute. Am aceeasi problema cu Daiana, nu prea cresc urzicile pe-aici …

    • Dezavantajele civilizatiei 😉 La noi umbla femei din usa in usa, cu urzici de vanzare.
      Cred ca e bun cu lapte, dar la mine aceasta este o reteta de la bunica mea si nu am modificat-o.

Leave a Reply